Cainii
Aproape nici un alt ordin de mamifere nu cuprinde o mai mare bogãtie ca ordinul carnivorelor(carnivora).Cele mai diferite dimensiuni,de la leul impunãtor la mica nevãstuicã,cele mai diferite aspecte ale corpului,de la cãini la pisicã,urs sau focã.Unele animale sunt terestre,altele arboricole,iar altele acvatice.Insã acest ordin este divizat in doar douã subordine:carnivorele terestre(fissipedia) si cele marine (pinnipedia).
Cele douã tipuri care stau fatã în fatã în subordinul fissipedia sunt câinele (canis familiaris) si pisica,fiecare dintre ele reprezentând o suprafamilie:canoidea (cu aspect de câine) si feloidea (cu aspect de pisicã).
Reprezentantii familiei câinilor (canidae) apartin unui tip esentialmente diferit spre exemplu de dihor si pisicã.Din punct de vedere fizic,câinii sunt de obicei inferiori celorlalti reprezentanti ai carnivorelor,pe care îi depãsesc însã prin facultãtile lor psihice.Aspectul lor este zvelt,botul adesea ascutit.Coada este stufoasã,ghearele nu sunt retractile.Dezvoltarea a 42 de dinti,cu molari prevãzuti cu suprafete de mestecat indicã un regim omnivor,care nu respinge nici plantele.Constructia corpului este legatã de modul de viatã:canidele nu sunt animale arboricole,în schimb,pot alerga mult timp si posedã membre deosebit de puternice.Sunt de asemenea bune înotãtoare.In timpul mersului calcã numai pe degete,ca si pisicile.Toate canidele au simturile bine dezvoltate,auzul este aproape tot atât de bun ca cel al felidelor.Mirosul s-a dezvoltat,atingând un grad de acuitate admirabil.Vãzul nu joacã un rol important;la câinele nostru domestic se observã adesea cã se orienteazã aproape numai dupã miros.Astfel,la animalele oarbe,mai ales cât sunt încã tinere,infirmitatea lor cu greu poate fi observatã.Remarcabile sunt însusirile lor psihice.
Toti reprezentantii familiei si mai ales acei care sunt în contact cu omul dovedesc în fiecare zi cã însusirile lor intelectuale au atins o dezvoltare ce nu poate fi comparatã aproape cu a nici unui alt animal.
Câinele,cel mai vechi animal domesticit s-a rãspândit împreunã cu omul peste tot pãmântul.S-a stabilit astãzi destul de precis cã lupul este cel mai important strãmos al câinelui domestic.Numeroase rase au fost favorizate probabil de participarea unor elemente ereditare provenind de la sacal,lupul sacal si alte rude,precum si de tendinta spre variabilitate a lupului.Domesticirea acestui ajutor atât de important al omului,pentru folosirea si îmblânzirea tuturor celorlalte animale de casã,a avut loc desigur în mai multe puncte ale emisferei nordice.
De-a lungul anilor s-au format legende privind prietenia lui cu omul. Intr-adevãr pentru cã acest animal este foarte inteligent si foarte devotat in acelasi timp,a reusit ca nici unul sã intre in viata de zi cu zi a stãpânului devenind astfel un prieten bun.
De curând cercetãtorii au observat un al saselea simt la câini cu ajutorul cãruia pot prevede crizele de epilepsie si le semnaleazã cu 2,3 chiar 4 ore înainte,purtându-se ciu-dat,lãtrând impacientati.Tot cu ajutorul acestui simt,pot semnala o boalã anume si o pot localiza foarte exact în corpul omenesc.Primele rase care au fost dresate special pentru aceastã misiune sunt picardul spaniol,setterul englez si pointerul englez.
Insusirile celui mai iubit animal domestic al nostru,provenite de la lup si sacal,au fost modificate prin domesticire,dar unele dintre ele s-au mai pãstrat.Câinii sunt întotdeauna vioi,când împrejurãrile îi solicitã la aceasta;sunt animale atât diurne cât si nocturne.Trãsãtura lor fundamentalã care are asupra obiceiurilor lor o influentã hotãrâtoare,este sociabilitatea.
Câinii mãnâncã orice aliment de origine animalã sau vegetalã,crud sau gãtit.Hrana lor este de cele mai multe ori adaptatã regiunii.In Norvegia de pildã,hrana principalã o formeazã pestii,în sudul Frantei se hrãnesc bucurosi cu struguri.Se pricep minunat la sãrit si la alergat.Simturile lor sunt agere,dar predominã simtul olfactiv.Despre natura intelectului la câini nu trebuie spus prea mult,fiindcã oricine cunoaste posibilitãtile lor de a învãta si de a fi dresati. Longevitatea maximã este de 20 de ani.
In prezent exista mai mult de 300 de rase cu înfãtisare si folosintã diferitã (de pazã,ciobãnesc,de vânãtoare etc.).
De la câinele epocii de bronz (c.f.matris optimae) au evoluat principalele noastre rase de câini-ciobãnesti si de câini-lupi.
Câinele-lup (ciobãnescul german) meritã sã fie îndeosebi scos în evidentã. Originari din Germania sunt câini cu talie relativ mare,cu un corp zvelt,capul mare cu urechi ascutite,cu botul alungit,si cu ochii mari de obicei negri.Au blana groasã,neagrã cu pãrti maronii pe cap,pe abdomen si pe picioare.Datoritã vigilentei sale si capacitãtii de pazã,este folosit des de politie si de alte autoritãti în misiuni de gãsire a bombelor,drogurilor,precum si de prindere a infractorilor.
Dintre rasele care s-au dezvoltat din câinele de tabãrã (canis familiaris decumanus ) citãm dogii,boxerii,
bernardinii,leonbergerii si altele.
O astfel de rasã este SAINT-BERNARDUL.Fiind originar din Alpii Elvetieni,este un câine relativ masiv,cu o talie mare,blanã groasã de culoare albã cu pete rosiatice sau maronii.Are coada stufoasã,picioarele drepte si puternice,capul mare cu ochi migdalati si de obicei negri,botul lat si retezat din fatã,urechile lungi.Sunt animale proverbiale pe de o parte prin atasamentul lor,pe de altã parte prin activitatea lor constient independentã.Precum câinele tibetan ce pãzeste singur turme mari pe podisurile înalte ale Tibetului,rasa aceasta este cunoscutã prin eficienta,jertfirea de sine si credinta cu care conduc echipele de salvamontisti,descoperind pe cei sortiti mortii prin înghet în trecãtorile acoperite de zãpadã.
O altã rasã importantã pentru supravietuirea omului în conditiile aspre ale tinuturilor nordice sunt câinii de
sanie (canis familiaris inostranzewi).Din ei se trag toti câinii folositori ai nordului,câinii polari si câinii laponi,indispensabili omului prin rezistenta lor la climatul aspru si lipsa de pretentii.Sunt folositi pentru tractiune si vânãtoare.Acestor rase le apartine si câinele de Newfoundland,care poate fi foarte folositor datoritã adaptãrii sale la regiunile bogate în apã.Acesta este originar din nordul Canadei,din Labrador.Este un câine de talie mare,puternic,un foarte bun înotãtor,având blana deasã si neagrã.
Datoritã sociabilitãtii sale câinele este folosit nu numai în misiuni de capturare a infractorilor dar si în reabilitarea lor.Unele autoritãti din Anglia folosesc câinii într-un program de reabilitare pentru detinuti. Câinii s-au infiltrat in viata detinutilor invãtându-i cu rãbdare ce inseamnã iubirea.Paznicii au declarat ca detinutii s-au schimbat enorm in bine de la inceperea programului,
având,la ispãsirea pedepsei sanse mai mari de a se reintegra in societate.
Despre câini s-au scris si se vor mai scrie volume întregi de studii.Cert este cã ei sunt niste animale remarcabile si sunt catalogate pe drept cuvânt,ca fiind cei mai buni prieteni ai omului .